Tendinţe în moderarea comentariilor şi un set de reguli pentru orice comunitate online

Un raport Median Research Centre – MRC prezintă tendințele de moderare a comentariilor pe 69 de site-uri din Europa și SUA și modul în care au fost dezvoltate „regulile de comentare” sau „regulile comunității” în cadrul proiectului „Less Hate, More Speech” pentru gsp.ro și tolo.ro (preluate apoi pe blogsport.ro și paginademedia.ro).

În elaborarea acestor reguli, am pornit de la principii de bază care să descurajeze agresivitatea verbală și intoleranța de orice tip și să încurajeze discuția, argumentele și diversitatea opiniilor. Am luat în calcul bunele practici observate la alte publicații și experiența de moderare din cadrul proiectului.

Iată principalele tendințe observate la eșantionul (nereprezentativ) de 69 de site-uri (26 din România) din cinci țări (Franța, Ungaria, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și România):

1. Site-urile preferă autentificarea utilizatorilor: majoritatea publicațiilor și platformelor online analizate (77%) obligă comentatorii fie să se logheze printr-o rețea socială, fie să își creeze un cont, iar email-ul e verificat în decursul acestui proces. Însă în România, jumătate din site-uri permit postarea de comentarii fără a impune astfel de condiții.
2. Regulile comunității sunt prezente pe majoritatea site-urilor: cele mai multe publicații care găzduiesc comentarii au postat și reguli legate de ceea ce este permis și ce nu. Această practică este mai rară în România, unde 38% din site-urile analizate aveau comentarii dar nu și reguli pentru ele. Circa 40% din siteurile analizate stipulează clar că moderează comentarii; în cazul României procentul e de 19%.
3. Interdicțiile din reguli, diferite în România vs. celelalte țări: majoritatea site-urilor românești ori străine care au reguli conțin interdicții legate de discursul instigator la ură ori discriminator (85%) și la limbajul ori imaginile vulgare (79%). Regulile publicațiilor românești tind să fie ceva mai sumare și mai preocupate de probleme precum spamul, trolling-ul sau vulgaritatea, decât de aspecte precum discriminarea, insultele ori atacurile la persoană.

Alte tendințe observate:

• Cele mai multe site-uri preferă pre-moderarea: 41% din site-uri fac exclusiv pre-moderare (adică verifică unele comentarii sau toate comentariile înainte de publicare; 35% practică doar post-moderarea (verificări după publicare); iar 24% practică o combinație a celor două;
• Utilizatorii cu o istorie bună pe site sunt privilegiați: 17% din publicații merg dincolo de sancționarea conținutului abuziv și scot în evidență anumite comentarii ori desemnează anumiți super-utilizatori ale căror contribuții fie sunt evidențiate fie au un regim de moderare diferit față de ceilalți comentatori;
• Calitatea comentariilor contează: 52% din site-uri permit recomandarea comentariilor și ordonarea acestora după popularitate.

Cercetarea noastră arată că deși sunt limitări tehnice și legale cu care se confruntă orice publisher, există suficientă libertate pentru ca fiecare publicație să decidă cum dorește să arate secțiunea sa de comentarii și unde să tragă linia în privința comportamentului inacceptabil al utilizatorilor. Termenii, condițiile și practicile dezvoltate în proiectul „Less Hate, More Speech” nu sunt nici dintre cele mai permisive, nici printre cele mai draconice. Ele stabilesc echilibrul potrivit pentru proiect și publisher și sunt, în consecință, unele dintre cele mai detaliate și clare recomandări pentru comentatori dintre câte se pot întâlni online, în special în contextul din România.

Citește rezumatul cercetării.

Citește raportul integral.