Percepțiile jurnaliștilor despre comentarii, moderare și relația cu cititorii

Ce cred jurnaliștii despre comentariile online și cum sau dacă redacția ar trebui să se implice în menținerea relației cu audiența? Un raport recent al Median Research Centre (MRC) aduce perspective noi pe această temă din redacția celui mai mare cotidian de sport din România, Gazeta Sporturilor (GSP).

MRC și GSP au colaborat în proiectul Less Hate, More Speech pentru a dezvolta o procedură de moderare și a implementa experimente pentru a găsi modalități de a încuraja dezbateri mai puțin agresive și mai de substanță în zona de comentarii. Acest raport face parte dintr-o serie ce documentează colaborarea dintre jurnaliști și cercetători și rezultatele sale.

Mai mult, raportul prezintă părerile jurnaliștilor despre comentarii și comentatori, despre moderare, atitudinile față de intoleranța și agresivitatea din subsolul articolelor și viziunea despre interactivitatea lor cu audiența.

În același timp, raportul prezintă și schimbările de opinie ale jurnaliștilor pe baza sondajelor și declarațiilor lor, colectate înainte, în timpul dar și după implementarea procedurii de moderare pe site-uri (aprilie 2015 – iunie 2016).

Câteva descoperiri importante din sondajele cu jurnaliștii:

Binele și răul din comentariile online:

• Când au fost întrebați înainte de începerea moderării (în iarna lui 2014) despre comentarii, cei mai mulți dintre jurnaliști (68%) au spus că au găsit idei noi de articole sau informații folositoare în secțiunea de comentarii (78%), în timp ce 65% au spus că au descoperit noi prespective asupra unui subiect grație comentariilor;
• În același timp, marea majoritate (93%) credea că mesajele din secțiunea de comentarii distrag atenția cititorilor de la conținutul articolelor și mulți (68%) au fost de acord cu faptul că, deseori, comentariile pot schimba percepția cititorului față de conținutul articolelor;
• În 2014, majoritatea celor care au răspuns la sondaj credeau comentariile a fi invariabil inundate de un limbaj rasist, agresiv și violent (67%), iar părerile lor în această privință au rămas aproximativ aceleași pe parcursul proiectului.

Despre moderare:

• Atunci când au fost întrebați despre moderare în iarna lui 2014, 73% dintre jurnaliști au preferat această variantă în locul renunțării la comentarii în totalitate sau lăsarea lor fără moderare pe site;
• Totuși, 22% dintre ei considerau că moderarea este împotriva liberei exprimări și principiilor redacției. Doi ani mai târziu, doar 6% dintre ei mai erau de aceeași părere;
• La început, mulți jurnaliști (58%) aveau dubii în privința posibilității de a separa comentariile intolerante de alte comentarii agresive. Spre final, însă, doar 25% și-au menținut aceeași opinie. În ultimul sondaj, derulat după încheierea moderării supravegheate din proiect, doar 19% dintre ei mai credeau că moderarea nu poate fi aplicată sistematic din cauza subiectivității moderatorilor;
• În 2016, 80% din redacție credea că beneficiile moderării sunt mai importante decât neajunsurile și 75% au văzut o reducere a numărului de comentarii vulgare, agresive sau intolerante.

Despre interacțiunea cu cititorii:

• La începutul moderării, în jur de 65% din redacție era oarecum de acord sau complet convinsă că interacțiunea cu cititorii nu reprezintă timp pierdut. Deși procentul celor care credeau acest lucru a crescut între primul și ultimul sondaj, cei care au răspuns la ambele nu și-au schimbat părerile în mod radical, astfel că această creștere poate fi pusă pe seama schimbărilor de personal din redacție;
• În ultimul sondaj, mulți jurnaliști au susținut existența unor proceduri de interacțiune cu audiența, precum definirea unei politici prin care să fie abordați comentatorii, cum ar fi să li se mulțumească atunci când semnalează erori – 71% dintre ei au fost de acord că aceasta ar fi o idee bună și 82% considerau că cele mai bune comentarii ar trebui scoase în evidență pe site.

Datele prezentate mai sus a fost extrase din: trei sondaje în redacție (n = 26 – 37) implementate înainte, în timpul și după perioada de moderare supravegheată din cadrul proiectului Less Hate, More Speech; două sondaje pe echipa de cinci jurnaliști-moderatori implicați în proiect (acestea au avut loc la începutul și sfârșitul prerioadei de moderare); testimoniale scrie ale moderatorilor; discuții cu moderatorii.

Pentru mai multe rezultate din sondajele cu redacția și informații importante despre procesul de moderare direct de la jurnaliști și moderatori, accesează raportul complet.

Citește mai mult despre cum au lucrat împreună cercetătorii și jurnaliștii în raportul Un drum comun cu Ceilalți.

Află mai multe despre cum a funcționat moderarea din raportul dedicat sau vezi un infografic ce conține cronologia procesului de moderare.

Vezi cifrele mari din moderare și care sunt tendințele pe care le-am descoperit după ce am analizat 600.000 de comentarii de pe 4 site-uri românești.