Trolli, postaci, agresori în comentariile online

De ce e important să vorbim despre agresivitatea din online?

Comentariile agresive și instigatoare la ură din subsolurile articolelor online afectează nu numai pe jurnaliștii care scriu respectivele articole și care au tendința să se autocenzureze și să renunțe la a-și exprima opinia până la capăt, ci și pe eroii relatărilor lor. Așa reiese din mai multe consultări cu partenerii media din cadrul proiectului Less Hate, More Speech, desfășurat de Median Research Centre.

Mai mult, cei care comentează sunt polarizați, iar studiile arată că oamenii care doar citesc comentariile necivilizate tind să evalueze respectivul articol drept mai puțin valoros, indiferent de conținut.

Nu e de mirare, în aceste condiții, că mai multe publicații din lume au decis să închidă zona de comentarii de pe site-urile lor. Printre primele care au făcut acest pas sunt: Reuters, Recode, Popular Science sau Chicago Sun-Times. Niciunul dintre aceste site-uri nu a revenit asupra deciziei. Mai mult, unele dintre ele și-au argumentat extensiv motivele.

Cei de la Recode, de exemplu, cred că dezbaterea și discuția se mută din ce în ce mai mult pe social media și că ar fi un efort inutil să dedice resurse și propriilor secțiuni de comentarii. Desigur, asta poate însemna o cedare a relației cu cititorii unor terțe aplicații, ca facebook sau twitter, ceea ce înseamnă ca renunță la o comunitate importantă ce poate susține brand-ul.

E adevărat, că în ultima vreme social media încep sa se poziționeze inclusiv drept publisheri, si nu doar platforme. Facebook a făcut recent pași importanți în acest sens prin introducerea articolelor instant („instant articles”), practic luând conținut original de la publisheri (New York Times, Bild, Wall Street Journal etc) și afișându-l direct în feed-ul de articole, fără ca user-ul să fie nevoit să ajugă la click pe site-ul producătorului conținutului respectiv. Și acesta este un experiment, în care, promisiunea unor surse de venit suplimentare pentru publisheri (din publicitatea vandută fie de publisher, fie de facebook în jurul acestor articole instant), duce la cedarea relației directe cu cititorii.

În acest context, Nick Denton, șeful de la Gawker Media, susține că jurnaliștii săi au devenit „sclavii algoritmului facebook.”

Studiul citat anterior (The “Nasty Effect:” Online Incivility and Risk Perceptions of Emerging Technologies) arată și că efectele negative ale comentariilor necivilizate sunt prea mari asupra conținutului site-ului respectiv, asupra înțelegerii corecte a știrii sau a materialului respectiv de către alți cititori. Așa și-au justificat și cei de la Popular Science închiderea comentariilor în septembrie 2013.

Iar în ultimul an, și mai multe publicații au decis să renunțe la comentarii. Însă, nu fac doar asta. Majoritatea consideră că media trebuie să meargă acolo unde este audiența și să își întrețină cât mai bine relația cu cititorii, chiar dacă asta înseamnă să o facă pe alte platforme sau prin alte metode decât comentariile.

De exemplu, The Verge a anunțat în iunie 2015 că va lua o pauză de la comentarii pe perioada verii, dar că vor mai exista articole la care se va putea comenta. În același timp, forumurile lor au rămas deschise, și acolo au văzut o creștere a traficului cu 36%.

Apoi, în secțiunea de sport a USA Today (FTW – For the Win) au apărut alte metode a de disemina articole și de a interacționa cu ele după închiderea comentariilor, prin WhatsUp și SMS. Mai ales, susțin cei de la US Today, că traficul pe acestă secțiune vine preponderent de pe mobil. Iar datele lor nu arată o scădere a timpului petrecut de useri pe site sau o scădere a cifrelor de trafic.

Iar cei de la Recode se folosesc foarte mult de comunitățile de pe Facebook și Twitter unde adesea au loc dezbateri cu cititorii.
Astfel, majoritatea site-urilor au început să dea mai multă atenție platformelor de social media ca urmare a închiderii secțiunilor de comentarii, să își revizuiească strategia de a interacționa cu cititorii și să urmărească mult cifrele analitice de trafic.

Mai există două aspecte importante, pe langă nivelul de incivilitate, în discuția asupra agresivității comentariilor online și efectele lor: trolling-ul și postacii.

Trolling-ul

Un studiu recent merge până în punctul în care a găsit legături semnificative între trolling si sadism, psihopatie, Machiavellianism. Amploarea fenomenului i-a determinat pe câțiva cercetători de la universitățile Standford și Cornell să dezvolte un software care să poată recunoaște dinainte de a se manifesta, userii a căror comportament se poate transforma în trolling. Iar în Marea Britanie, în unele cazuri, trollingul constituie o infracțiune și poate fi incriminat.

Un caz important de trolling a fost descoperit în SUA. O armată de trolli din Rusia au încercat să creeze haos într-o localitate din Louisiana, invadând site-urile de socializare și mass media cu informații false despre o explozie la o uzină chimică. Urma lor a fost descoperită într-o clădire din Sankt Petersburg, Rusia.

Și mai există și categoria postacilor, care nu e ceva exclusiv românesc. Practica de a plăti oameni care să influențeze discuțiile și dezbaterile online în favoarea celor care îi plătesc este destul de raspandită în lume. Tot în Rusia există companii care plătesc oameni pentru a posta minim 100 de comentarii pe zi, pe site-uri și în social media, în funcție de „comenzile” pe care le primesc. Chiar și site-ul publicației The Guardian a resimțit, prin moderatorii săi, că la începutul războiului din Ucraina a existat o încercare concertată de a influența opinia publică prin comentarii pro-ruse în subsolul articolelor.

Iar în Romania, rechizitoriul procurorilor DNA în cazul Gala Bute a dezvăluit cum un politician a plătit postaci și influențat direct redacții de știri pentru a elimina materialele nefavorabile.

În ciuda acestor fenomene, sunt și multe redacții care nu renunță la comentariile online și există suficiente motive pentru a nu face acest pas.